Logica e intubată în stare gravă la ATI. Pe scurt, pentru regenerarea peștilor din apele publice, pescarul sportiv, supranumit de factorii decizionali „Fraierul”, nu mai are voie să rețină pește, în timp ce pescuitul industrial nu e restricționat în niciun fel.
Și nu poți să nu te întrebi cum dracu s-a ajuns aici?! Probabil că logica deciziei s-a pierdut undeva pe drum. Ce și-or fi zis:
Bă, avem doua tipuri de pescari:
1. Industriali/comerciali cu sau fara acte (braconieri-electricieni included) și 2. Pescari sportivi/amatori.
Prima categorie e intangibilă. Industrialii cu acte reprezintă afaceri in spatele cărora sunt baroni, baronași, băieți deștepți. Au lacuri de acumulare in concesiune, ferme piscicole din perioada lui Ceașcă, chiar baraje…îți rupi dinții în ei. Cei fără acte corup autorități locale și intimidează pescarii sportivi care îi reclamă când ei braconează cu setci, curent electric sau rad tot în prohibiție…deci de-ai noștri.
Așa ajungem la 2. Fraierii- pardon- pescarii sportivi. E clar că au o inteligență asimptomatică: aduc milioane la buget când își cumpără scule, nadă, accesorii. Aduc, in loc să ia?! => sunt fraieri, qed.
Reclamă la 112 braconierii, apoi își iau amendă de la fix aceeași patrulă care i-a anunțat să dispară că au fost dați în gât de… un fraier. Bună ziua, agent Smith sunt, unde sunt corpurile delicte?! Păi au plecat, uite, i-am filmat. A, păi nu așa, cu telefon neomologat?! Ia scrie tu exact așa: subsemnatul…
Fraieri, adică ăia care plătesc taxe babane ca să pescuiască C&R…tot pe luciurile băieților deștepți, care vor năvodi acele luciuri – ca să îi vândă pescarului sportiv (a câta oară?!) peștele.
Pescarul sportiv, ăla unul din vreo doua milioane, care rămâne singur cuc când vine vorba sa fie reprezentat. Asociațiile nu fac mai nimic în afară de a elibera permise pe bani. Magazinele, marii importatori, distribuitorii nu zic nimic. Pe grupurile de pescuit se pun poze seminud, se mai întreabă „unde?”, se mai pune un #hashtag comercial cu magazinul X, cu năluca Y care „nu trebuie să lipsească din trusa niciunui pescar”… Fraierul, pardon, pescarul sportiv… nu mai zice nimic. Poate a amutit pentru când printre rândurile noilor restricții a citit un dialog halucinant:
Bă, fr…sportivu lu’ pește, știi ceva? Eu, Statul, nu mai am pește din cauza ta. Daca mai reții vreun pește, pun Miliția pe tine.
Păi, domnu’ Statul, eu oricum nu prea rețineam, nu mai zic că oricum nici nu prea prindeam, hihihi, mă scuzaț. Dar chiar as fi dispus să nu mai pescuiesc deloc 5 ani sa se refacă toate apele publice, dar să fie prohibiție generală, să nu mai pescuiască nimeni…
Bă, da’ ce treabă ai tu cu alții?!…
Nu am, că je suis fraier și eu. Cum nici ăștia care dau legi nu au vreo treabă fie cu logica, fie cu bunul simț. Am ajuns să mă simt fix că baba amendată de organul intransigent pentru că vând pătrunjel la negru. Da, fix ca un dealer de pătrunjel care acum riscă 5 ani de bulău pentru trafic cu vitamina C de mare risc.
Dar ce mă doare cel mai tare e că simt luat de fraier… ȘI CA PESCAR, nu doar ca pacient – părinte de elev – sau plătitor de taxe în general, ca până acum. Taci, fraiere, că în liniște se fură cel mai bine…
Tu, dragă co-fraiere, în rest ești bine?
Evident ca nu sunt bine.Dar asta e demonlocratia.Poporul roman are ce a ales/ votat.In forma continuata.Pescarul sportiv recreativ included.
Zâmbește, mâine va fi mai rău. În doublespeach, mai bine.